joi, 19 noiembrie 2009

Weißenburg, Treuchtlingen, Ansbach

Liebe Freunde,

era simbata la amiaza cind am decis sa-mi iau inima in dinti si sa plec de acasa, sa mai vad si eu lumea. Ca... nu de alta dar spun rudele mele: ce, ai plecat in Germania ca sa stai acasa?

Ei bine, cu ceva informatie in buzunar si cu o companie de nota 10, am pornit pe urmele romanilor. De ce? Pai pentru ca Weissenburg e un oras care cu mult timp in urma a fost ocupat de romani. Cetatea unde ei locuiau pe timpuri a fost partial reconstruita in muzeul romanilor din acelasi oras.

Desigur, ca in multe orase din Germania, exista in Weissenburg si un castel/palat/cetate... pe care din pacate nu l-am vazut. Se afla la o distnta mult prea mare de oras, pe un munte, si dupa cum nu aveam la dispozitie decit 3-4 ore, am decis sa nu riscam. Tot in acest oras m-a fascinat arhitectura. Casute mici, vech dar reinnoite: un oras al papusilor...







Dupa cercetarile pe terenul romanilor, a trebuit sa luam trenul spre Treuchtlingen, pentru ca acolo sa luam un alt tren spre Ansbach. Ei bine... Treuchtligen s-a dovedit a fi nu numai o gara dar si un orasel destul de dragut cu o arhitectura moderna si cu... un palat exact in centrul orasului. Simpatic, ce sa zic, doar ca daca ne intimpina soarele si nu ploaia, er sa fie mult mai bine.







Dupa a urmat renumitul Ansbach. Renumit prin ce? Prin gradina domneasca si orangerie. Da... atita simetrie intr-o singura gradina nu am vazut in viata mea. Fiecare copac are locul lui, toate plantele sunt plantate la o anumita distanta, toti arbustii au aceisi inaltime... Va las sa va convingeti singuri...







Un comentariu:

  1. waw waw waw...acum vad si eu Germania, chiar daca de la mare distanta...frumoase plimbari...ma tentezi sa vin in vizita:)) (PS; cand o mai trece criza si gripa:))

    ultima poza e perfect occidentala, cu gradini simetrice si geometrice...

    RăspundețiȘtergere